Construirea noului teatru
Când Teatro Regio Ducale, construit în mare parte din lemn, a ars din motive neelucidate pe 25 februarie 1776, arhitectul Giuseppe Piermarini a primit de la împărăteasa Maria Tereza a Austriei însărcinarea de a construi un nou teatru. Piermarini a pus accent pe funcționalitate, folosind cele mai moderne dispozitive tehnice ale vremii. Vechea biserică Santa Maria della Scala urma să facă loc noului teatru Teatro alla Scala, construit între 1776 și 1778.
Serile de teatru de altădată
În trecut, se obișnuia ca oamenii să se întâlnească la teatru în jurul orei 18:00 pentru a petrece seara împreună, cu mâncare și jocuri. Fiecare lojă avea o încăpere în spate unde se pregătea mâncarea. Abia mai târziu începeau spectacolele de teatru, considerate secundare; pe parchetul de jos se putea chiar dansa.
Un raid aerian tragic
După ce teatrul a fost grav avariat de raidurile aeriene ale Royal Air Force în noaptea de 15 spre 16 august 1943, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a urmat reconstrucția. Orchestra nu s-a lăsat însă descurajată de acest obstacol și a susținut chiar concerte printre dărâmături, cu publicul așezat pe scaune obișnuite. Pe 11 mai 1946, La Scala a fost redeschisă cu un concert de neuitat sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini. Arhitectul Mario Botta a condus ample lucrări de restaurare fidelă originalului și de modernizare între 2002 și 2004. Pentru a îmbunătăți acustica și tehnologia scenică, întreaga parte din spate a teatrului a fost demolată. Teatrul a fost dotat și cu scaune noi, iar lojile au fost îmbrăcate în damasc roșu.
Intrarea în Museo Teatrale alla Scala | Foto: Flickr, Samantha Gass - CC-BY-SA 2.0 Muzeul
Bine-cunoscuta clădire a Museo Teatrale alla Scala datează din 1831 și a fost proiectată de Giacomo Tazzini, înlocuind Casino dei Nobili. În 1910, cele mai importante personalități milaneze, printre care artistul Lodovico Pogliaghi și compozitorul Arrigo Boito, s-au întâlnit pentru a planifica deschiderea unui muzeu. Doi ani mai târziu, muzeul a fost inaugurat oficial prin expunerea colecției lui Giulio Sambon. Biblioteca Livia Simoni, înființată în 1952, se află la etajul al doilea al muzeului.
În muzeul Museo Teatrale alla Scala | Foto: Flickr, George M. Groutas - CC-BY-SA 2.0 Un demers delicat
Anticarul Giulio Nino -Jules- Sambon a scos la licitație în 1911 piesele valoroase din colecția sa teatrală, care ar fi avut o mare importanță pentru viitorul muzeu. Colecția urma să fie oferită pentru 450.000 de lire. Statul italian și o inițiativă cetățenească formată din 50 de persoane ar fi trebuit mai întâi să strângă această sumă. S-a aflat repede că influentul om de afaceri J.P. Morgan era interesat de lot și i l-ar vinde direct lui Sambon. Totuși, datorită reputației Teatro alla Scala, milanezii au reușit să-l convingă pe antreprenor să renunțe la cumpărare, ceea ce le-a permis să câștige licitația pentru colecție.
Colecția
Sălile bogat ornamentate ale Museo Teatrale alla Scala prezintă, printre altele, colecția privată a lui Sambon, oferind astfel o perspectivă aprofundată asupra lumii muzicii și teatrului. Sunt expuse, printre altele, decoruri, costume și picturi reprezentând muzicieni și actori. Printre cele mai renumite lucrări din colecție se numără decorul „Insula” de Maiolino Bisaccioni, tipărit la Veneția în 1648. În expoziție se află și busturi din bronz ale lui Richard Wagner și Giuseppe Verdi. De asemenea, sunt expuse câteva instrumente muzicale, precum o spinetă dreptunghiulară.