1083: o mănăstire deasupra Dunării
Sfântul Altmann, episcop de Passau, a întemeiat Abația Göttweig în 1083, iar comunitatea a adoptat Regula Sfântului Benedict în 1094. Această istorie timpurie încă are importanță la fața locului: vestigii medievale se păstrează în criptă, în corul bisericii, în zona vechiului castel și în capela Sfintei Erentrude, astfel că fațada barocă nu pare niciodată să spună întreaga poveste.
Reconstrucția barocă după incendiul din 1718
Un incendiu devastator pe dealul Göttweig, în 1718, a schimbat abația pe care o văd vizitatorii astăzi. Abatele Gottfried Bessel l-a adus pe arhitectul imperial Johann Lucas von Hildebrandt, iar în 1720 au început lucrările la un vast complex baroc, atât de ambițios încât doar aproximativ două treimi au putut fi finalizate. Rezultatul păstrează și astăzi acele proporții ușor ireale: o mănăstire cu prestanță de palat, veghind asupra părții estice a regiunii Wachau.
Scara Imperială și Sala Altmanni
Traseul prin muzeu începe cu un gest spectaculos. Scara Imperială, adesea descrisă drept cea mai mare scară barocă din Austria, te poartă sub fresca de pe tavan a lui Paul Troger din 1739, înainte ca încăperile princiare și imperiale să se deschidă în Aripa Imperială. Apoi, Sala Altmanni schimbă atmosfera: o singură priveliște de pe balcon spre vii, acoperișuri și Dunăre face arhitectura să pară înrădăcinată în vale, în loc să plutească deasupra ei.
Biserica abației și cripta
Biserica abației nu este doar un adaos după muzeu. Nucleul său romanic, prezbiteriul gotic timpuriu din perioada 1401–1430, altarul principal baroc și cripta cu Göttweiger Pietà păstrează vizibilă mănăstirea mai veche sub splendoarea de mai târziu. Dacă ai timp doar pentru o vizită scurtă, biserica îți arată cel mai clar că Göttweig este încă un așezământ religios viu, nu doar un monument cu priveliști frumoase.
Colecțiile din spatele poveștii muzeului
Nu tot ce este important la Göttweig este expus permanent. Colecția de grafică a abației cuprinde aproximativ 32.000 de foi, iar arhiva muzicală conține aproximativ 10.000 de obiecte, de la manuscrise la instrumente istorice. Pentru vizitatorii obișnuiți, piesele selectate apar în expozițiile anuale ale Muzeului Abației, motiv pentru care muzeul pare mai degrabă o incursiune într-o arhivă vastă decât o vitrină cu exponate fixe.