Reconstrucția continuă
În anul 360 d.Hr., prima Hagia Sophia a fost construită din lemn și a ars după o răscoală. Biserica a fost apoi reconstruită de la zero în anul 415 d.Hr., de această dată folosind în principal marmură, dar nici aceasta nu a rezistat unei revolte. Hagia Sophia, așa cum o cunoaștem astăzi, a fost finalizată în anul 537 d.Hr., după numai șase ani de construcție, și urma să devină cea mai mare biserică din lume, statut pe care l-a păstrat timp de aproape 1000 de ani. Din cauza numeroaselor cutremure, care au provocat și prăbușirea cupolei, au urmat mai multe lucrări de îmbunătățire pentru consolidarea clădirii.
Utilizările sale diverse
Hagia Sophia a fost construită inițial ca biserică ortodoxă greacă, iar mai târziu a fost folosită drept catedrală catolică. Apoi, când Constantinopolul a fost cucerit de otomani, aceștia au transformat-o în moschee în 1453. Elementele compatibile cu islamul au putut rămâne, iar altele au fost pur și simplu acoperite cu mortar sau distruse. Crucile au fost demontate, iar clopotul a fost îndepărtat din turn; a urmat și construirea primelor minarete (un minaret este o platformă înălțată sau un turn pentru cel care cheamă la rugăciune, la o moschee sau în apropierea ei) și a unui mihrab (un mihrab este nișa islamică de rugăciune din moschei, care indică direcția rugăciunii). Încă din 1453, a fost construit câte un minaret pe fiecare latură a bisericii. Alte două turnuri au fost adăugate în deceniile următoare, dar cele două mai vechi au fost demolate și înlocuite cu altele noi în 1573, astfel că astăzi clădirea este înconjurată de patru minarete. Au fost instalate și scuturi rotunde din lemn de 7,5 m, care poartă numele profetului Mahomed și sunt în continuare cele mai mari din lume.
Mozaicuri în Hagia Sophia | Unsplash: Raimond Klavins Schimbarea actuală
După ce s-a decis transformarea Hagiei Sophia în muzeu și interzicerea folosirii sale ca edificiu sacru, aceasta a rămas închisă publicului între 1931 și 1935. În această perioadă, au fost scoase la lumină unele elemente ale epocii, pentru a evidenția diferitele perioade din istoria Hagiei Sophia. Astfel, au reapărut mozaicuri creștine considerate pierdute, iar îndepărtarea covorului a dezvăluit podeaua de marmură. Din 2020, Hagia Sophia este din nou moschee și este deschisă vizitatorilor.
Cupola Hagiei Sophia | Unsplash: Raimond Klavins Elementul central
Hagia Sophia este unică nu doar datorită istoriei sale emoționante: este rezultatul unui plan care nu avea modele și nici nu urmărea să imite ceva. Forma actuală a fost proiectată de matematicienii Isidor din Milet și Anthemios, care s-au concentrat pe construirea unei cupole uriașe, cu un diametru de peste 30 de metri. Cupola trebuia să încununeze spațiul unghiular: lumina care pătrunde prin ferestre încadrează cupola aurie, făcând-o să pară că plutește și întărind simbolismul cerului. Trebuia să fie susținută de numai patru coloane, o întreprindere pe care nimeni nu o îndrăznise până atunci! Rezultatul a fost o clădire care a împins la limită posibilitățile tehnice ale vremii și a servit drept inspirație pentru viitoarele moschei din întreaga lume.